Asa am auzit oameni salutandu-se pe 2 octombrie. A trecut aproape o saptamana de atunci si, din pacate, abia acum reusesc sa scriu despre evenimentul de sambata din capitala.
Acum vreo 13 ani am ajuns acasa, dupa un drum incununat de succes la magazinul Muzica de unde imi achizitionam primul meu CD original: Black Sabbath, Paranoid. Maaaaaaaan, rupere albumul asta, atat pentru timpurile noastre, cat ce sa mai spun pentru vremea aia. Solo-uri de chitara, tobe si bass-uri cum nu mai auzisem pana atunci, melodii si versuri care iti transmiteau ceva, un mesaj, si nu doar stari de spirit “woodstock” – iene. Au trecut anii, si, in 1980, Ozzy s-a despartit de Black Sabbath urmand o cariera solo, debutand cu albumul Blizzard of Ozz care a ajuns si cvadruplu album de platina (peste 4mil exemplare vandute), urmat de multe altele, printre care Bark at the moon, The Ultimate Sin, No more tears, Ozzmosis, Down to Earth, etc.
In fine, revenind la amintirile mele. Am bagat CD-ul in aparat, am dat play, volumul pe la 37 din 40 si zi-le Ozzy, zi-le. Pe la melodia a 4-a, Iron Man, vine tata (care ne-a crescut cu Genesis, Yes, Jethro Tull, Pink Floyd, Deep Purple, Led Zeppelin) si imi zice: “Bah, toti fraierii de pe vremea mea care rupeau 3 note pe chitara stiau si cantau ritmul melodiei asteia, dar atat!” Dup-aia mi-a aratat un vinyl care-l avea de vreo 20-25 de ani, din anul de glorie 1969, albumul Black Sabbath al formatiei Black Sabbath. Bine mah, si pana acum, ce te-a oprit sa ma pui sa-l ascult?!
Dupa vreo aceeasi 13 ani, pe 3 octombrie, il sun pe tata si il intreb daca isi mai aduce aminte intamplarea relatata mai sus! Fiindca sambata 2 octombrie Ozzy a cantat pentru aprox 30000 de fani de toate varstele acea melodie, alaturi de multe altele. Aproape nu se compara varianta live cu varianta de studio. Live are mult mai multa putere, altfel iti vibreaza urechile si pieptul cand o asculti, parca iti vine sa sari mai sus si mai sus, sa canti si mai tare, sa aplauzi, sa te simti extraordinar.
La 62 de ani, dupa o cariera de 42 de ani in domeniul muzicii, dupa nu-stiu-cati ani de vicii si de exagerari (si-a donat corpul dupa moarte in scopuri medicinale, pentru a i se identifica genomul fiindca oamenii de stiinta considera ca ar trebui de mult sa fie mort), inca mai are putere sa strige, sa alerge, sa aplaude, sa cante, sa faca un show extraordinar, un show total. A tras cu un tun cu spuma in public (peste care a si aruncat trei galeti cu apa), luand si el parte (bagandu-si capul in jetul tunului si in galeata cu apa), si mereu indemnandu-ne sa fim “as crazy as you ever were, more crazy than you were in all your life”. A cantat de pe Paranoid (Iron Man, Rat Salad pe care au fost improvizate si doua solo-uri, chitara si tobe…nu am mai auzit astfel de solo-uri, imbinari de note, sunete, fluctuatii, de foarte mult timp; Fairies wear boots, War Pigs, si bine-nteles Paranoid, asta fiind singurul album din perioada Black Sabbath de pe care a cantat. Repet, versiunile live sunt mult mai alerte, mult mai puternice. Si-a cantat toate melodiile care l-au consacrat, melodii precum Crazy train, Killer of giants, Shot in the dark, Mr. Crowley, Mama Iţm coming home, Road to nowhere (leads to me) si multe altele. Din pacate, nu a cantat nimic de pe Ozzmosis, poate chiar preferatul meu. Nu I just want you, nu Tomorrow, Denial, Perry Mason. Pacat. Sau de pe Down to Earth, macar Gets me through (melodie compusa pentru fani). Mereu, la inceputul fiecarei melodii, cerea mai mult publicului, parca sa se bucure tot mai mult de prezenta lui. Asa cum mi s-a parut ca si el se bucura de faptul ca era in fata noastra si dadea tot ce are mai bun, atat el cat si trupa lui de instrumentisti. Long live Prince of Darkness!!!
Cred ca a fost cel mai bun si cel mai “in forta” concert heavy-metal la care am fost, cel putin anul acesta. Un concert si un show total, cu toate ingredientele si caracteristicile ce definesc termenele rock si heavy metal. Ozzy!!! Ozzy!!! Ozzy!!!
Mai jos e un limk unde se pot audia melodiile cantate
http://www.setlist.fm/setlist/ozzy-osbourne/2010/zone-arena-bucharest-romania-bd53592.html
